Romania mea de azi si de maine

Call me sentimentala, dar imi vine sa urlu. Mi-e teama sa citesc stirile din Romania pt ca stiu ca nu pot sa-i omor cu mana mea. Daca as fi in tara, probabil ca nu as resimti atat de puternic tot ce se intampla, dar de aici lucrurile par si mai deplorabile. Mi se intampla mereu ca atunci cand spun ca sunt din Romania sa vad un zambet ironic si-mi vine sa zic ca avem aeroporturi si electricitate, ca am si net ca altfel nu as fi putut aplica la master, ca sunt atatea lucruri frumoase in tara asta incat e greu sa le descriu in 3 cuvinte. Ma doare si-mi vine sa plang pentru ca mereu sper in mai bine si parca totul se duce pe apa sambetei. Si sunt lucruri de bun-simt, dar "nenea" politicieni parca uita de unde au plecat si cine naiba i-a pus acolo. I-am ales acum 5 ani stand in frig pentru ca stiam ca, desi suna penibil, votul meu conteaza. Am stat de la 5 dimineata sa votez in gara pt ca nu aveam domiciliu de Bucuresti si nu am regretat niciun moment. It was the right thing to do. Si ma intreb, cum naiba din the right thing to do s-au balacarit in c***t in acest hal. Ma doare. Nu-mi mai e rusine de mult, dar ma doare. Ma duc in noiembrie la vot in mai multa sau mai putin cunostiinta de cauza. Ma duc pentru ca nu ma suport nesimtirea. Oameni buni (desi numai oameni nu sunteti), nu suntem orbi si/sau prosti, nu suntem cobaii vostri pe care puteti experimenta orice cu exceptia unui model viabil si relevant de a scoate Romania din mizeria in care e! Mi-ar fi rusine sa ies pe strada stiind ca ce am zis ieri se schimba azi numai pentru ca it's not in my favour.
Ma duc sa votez in noiembrie nu pentru ca sper ca peste 4 ani va fi mai bine. Asta am sperat acum 5 ani si uite unde suntem. Ma duc pentru ca mi-ar fi rusine sa ma uit in oglinda si sa stiu ca nu mi-am folosit dreptul de a spala un pic din rusinea care ne inconjoara din cauza voastra!
Asta nu e Romania pe care eu mi-o doresc!