miercuri, 6 ianuarie 2010

despre voi

Are Stefan Augustin Doinas un citat pe care il ador si pe care mereu il uit ca sa-l regasesc apoi in agende prafuite. Ideea este ca oamenii se intalnesc si se cunosc ca apoi sa se desparta. E dureros, dar niciodata nu a fost mai adevarat ca acum. E si frumos in acelasi timp pentru ca be dam seama cum crestem noi prin intalnirile astea si cum despartirile sunt parte din noi. Mereu mi-e dor de ceva, de cineva..Imi asum acest lucru si merg mai departe, dar asta nu inseamna ca alegerea este mereu suportabila. Urasc si iubesc garile in acelasi timp. Le urasc pentru ca mereu spun un "pe data viitoare" si le iubesc pentru ca va fi mereu o data viitoare. Le iubesc si le urasc pentru ca e unul dintre putinele cuvinte pe care le-as putea inlocui cu "viata". Vin si pleaca oameni din viata mea. Intru si ies din viata altor oameni si ma intreb mereu cum as putea sa definesc prietenia cand eu sunt prinsa intre doua lumi sau chiar mai multe..incerc sa-i dau o definitie care nu are ca punct principal de reper proximitatea geografica pentru ca atunci most of my dearest friends nu ar trebui sa fie atat de dearest..pentru ca lor le zic de cele mai multe ori "pe data viitoare"..si most of them sunt departe, dar cand ii vad zambesc fara motiv, ma simt bine si senina..si mi-e dor de ei chiar si cand sunt cu ei :)
Da, ne intalnim si ne cunoastem si e posibil ca la un moment dat sa ne despartim...si nu mai vreau sa zic ca this is life and we have to deal with it..nope..zicea Camil Petrescu ca o iubire care nu e eterna, nu e iubire...as putea parafraza si as spune ca o prietenie pe care nu o crezi eterna, nu e adevarata...dar cat de tampiti sa fim sa ne gandim la The end cand we have to enjoy every single moment of it..mi-e dor si o sa-mi fie mereu...dar atat timp cat si de departe dear people have the power to make me feel happy and joyful, missing them is worth the trouble...trebuie doar sa sper ca missing me is worth the trouble as well...:)